Lăudat pentru tenacitate, dar criticat pentru umflarea adevărului şi desconsiderarea regulilor. Povestea omului care a descoperit Troia

Chiar la vârsta de opt ani a susţinut că va descoperi cetatea Troiei. Desigur, nimeni nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat cu siguranţă, pentru că povestea poate fi inventată de Schliemann pentru publicitate, scrie War History Online.

Mai mult, relatarea vine în conflict cu o alta spusă de german, în care povestea cum interesul pentru lucrările homerice nu a venit decât în anii adolescenţei, când a auzit un om beat care recita din Homer.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Schliemann avea un obicei prost de a înflori şi a minţi cu privire la evenimentele din viaţa sa.

Ce a contribuit totuşi la descoperirea sa (care a fost autentică) a fost chiar lipsa de educaţie instituţională. Profitând şi de ceea ce s-a numit California Gold Rush, a putut să se îmbogăţească şi a ieşit la pensie la doar 36 de ani, având apoi mult timp pentru călătorii. A învăţat o serie lungă de limbi străine, precum engleza, franceza, italiana, suedeza, poloneza, dar şi limbi mai exotice precum turca, araba, greaca şi latina.

Obsesia a devenit totală, arheologul divorţând chiar şi de soţia sa pentru a se dedica complet sarcinii de a descoperi Troia.

În acea perioadă, nimeni nu ştia cu exactitate unde s-ar putea afla Troia. Arheologul a plecat de la un punct stabilit de un jurnalist scoţian în urmă cu 40 de ani. Acea regiune se afla în posesia unui american, pe care Schliemann l-a convins să înceapă excavaţiile.

A întâlnit, cu ajutorul unui anunţ într-un ziar din Atena unde s-a stabilit, o femeie cu 30 de ani mai tânără decât el, numită Sophia.

Excavaţiile au început în 1871, fiind criticat pentru utilizarea dinamitei, ceea ce ar fi distrus multe artefacte. Doi ani mai târziu, a descoperit Comoara lui Priam şi Bijuteriile Helenei. În cele din urmă, bijuteriile au ajuns la Muzeul Pergamon din Berlin, dar au fost furate de Armata Roşie în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, iar acum se găsesc la Moscova.

Mai mult decât atât, guvernul turc l-a dat în judecată, acuzându-l că a săpat într-o regiune care aparţinea Turciei. De fapt, chiar a strecurat aur din Turcia şi a refuzat oficilailor guvernului să îl controleze.

Satisfăcut cu descoperirea Troiei, Schliemann şi-a îndreptat atenţia spre excavarea cetăţii antice Micene. Aici, a mai făcut o descoperire uimitoare – vestigii dintr-un mormânt regal, iar despre un craniu a susţinut că aparţinea lui Agamemnon, o legendă în mitologia greacă. Chiar dacă acesta nu este cazul, masca ce a fost descoperită odată cu craniul a devenit faimoasă şi este numită câteodată şi Mona Lisa a preistoriei. Aceasta poate fi văzută la Muzeul de Arheologie Naţională din Atena.

În ciuda defectelor sale, a rămas în istorie pentru tenacitatea sa. Este îngropat în Atena, într-un mausoleu cu arhitectură grecească.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Arheologii plănuiesc să descopere secretele cetăţii Troia

O fraudă de proporţii a fost scoasă la iveală: un cercetător faimos a falsificat dovezi arheologice timp de 50 de ani. Una dintre fraude implică şi cetatea enigmatică a Troiei

O inscripţie veche de 3.200 de ani poate indica existenţa unei civilizaţii antice dispărute şi are potenţialul de a rescrie istoria

Ramasite umane din perioada razboiului troian?